Brânzeturi tari și semitari: arome diversificate
Brânzeturile tari se recunosc înainte de toate după textura lor fermă. Brânzeturi tari tipice sunt Emmentaler, Cheddar, parmezan, Pecorino și Comté. Există însă și soiuri de brânză semitare, care odată cu prelungirea perioadei de maturare devin tari. Lucru valabil de exemplu pentru Gouda sau Provolone. Brânzeturile semitari sunt relativ moi și elastice. Sunt mai moi decât brânza tare și mai tari decât brânza moale. Brânzeturile semitari sunt comercializate cu precădere feliate.
Brânzeturile tari și semitari au următoarele proprietăți speciale
Brânzeturile tari își obțin aroma puternică și fermitatea prin procesul lung de maturare. Ca brânza să fie considerată brânză tare. trebuie să se matureze cel puțin două luni. Există și soiuri de brânză tare, care se maturează peste un an. Timpul de maturare al brânzeturilor semitari începe la trei săptămâni și se termină cel mai des la nouă luni. Soiurile tipice sunt Butterkäse, Roquefort sau Chavroux.
Așa se maturează brânza tare
În timpul maturării apa se evaporă din când în când din pastă. Cu cât brânza se maturează mai mult, cu atât conținutul de apă va fi mai mic și fermitatea mai mare. Brânza se maturează uniform. Coaja se usucă și devine foarte tare. Cu cât se maturează mai mult, cu atât brânza devine mai savuroasă. Acest lucru se datorează concentrației mari de masă de brânză. Dacă o brânză tare este foarte picantă, este numită extratare sau aromată. Însă nu numai durata maturării joacă un rol important. Pentru crearea gustului tipic sunt decisive și clima, temperatura, tratarea brânzei, precum și proveniența regională a laptelui. Brânza tare stă suplimentar câteva zile în baie de sare. Brânza tare există în diferite forme. Se găsește ca roată, cilindru sau și bloc. De regulă brânza este produsă din lapte crud.
Informații utile despre brânza semitare
Coaja naturală este de obicei relativ moale și prezintă urme tipice de bacterii speciale și culturi de mucegai. Brânzeturile semitari sunt învelite parțial și cu un strat de ceară. Acesta trebuie îndepărtat înainte de consum, deoarece nu este comestibil. Conținutul de apă al brânzei este de regulă între 61-69 procente. Este produsă din lapte de vacă, lapte de capră sau lapte de oaie. Poate fi însă și un amestec de diferite tipuri de lapte, cum se întâlnește la feta sau la brânza de capră. De asemenea, brânza este disponibilă cu diferite conținuturi de grăsime.
Când este sezonul brânzeturilor tari și semitari?
Atât brânza tare cât și brânza semitare sunt disponibile pe tot parcursul anului.
La ce pot fi folosite brânzeturile tari și semitari și cum se depozitează acestea?
Brânza tare este potrivită pentru brânză rasă. Când brânza este rasă fin, aroma iese foarte bine în evidență. Poate fi folosită la condimentarea sosurilor pentru paste, sau presărată peste salate. Este adecvată și pentru rumenire și gratinare. Pe un platou de brânzeturi brânza tare este o componentă aromată. Are un gust foarte intens și puternic. Poate fi consumată ca atare sau pe pâine. Brânza tare este ușor de digerat și nutritivă.
Brânza semitare poate fi consumată ca o gustare, însă este utilizată și în bucătăria caldă, unde reprezintă o bază savuroasă pentru sosuri sau se folosește pentru rumenire și gratinare. De asemea este un alt clasic pe platourile cu brânzeturi.
Cum se depozitează corect brânza
Brânza tare trebuie depozitată la frigider. Cel mai bine se pune în compartimentul pentru legume. Se recomandă învelirea sa cu hârtie pentru brânzeturi. Alternativ se poate folosi o cârpă de bumbac sau de in. Important este ca brânza să nu fie ambalată etanșă la aer. Brânza tare are un termen de valabilitate comparativ lung.
Brânza semitare, ca și brânza tare, trebuie depozitată în compartimentul pentru legume al frigiderului. Se depozitează cel mai bine într-o hârtie care permite trecerea aerului. Cea mai adecvată este hârtia de la raionul de brânzeturi, însă și folia alimentară sau folia de aluminiu cu o perforație. Brânza poate fi ținută în medie o săptămână.