Castravetele: bomba cu apă pentru coagularea sângelui

Fructele, în general verzi și rareori galbene, sunt, din punct de vedere botanic, fructe de pădure, în ciuda formei lor care nu sugerează acest lucru. În funcție de soiul lor, sezonul castraveților este de obicei din mai până în septembrie și, prin urmare, sunt considerați o legumă clasică de vară. Castraveții se pot cultiva fie în sere, fie, în condiții exterioare adecvate, în aer liber. După recoltare, castraveții fie se ambalează industrial și se împachetează în folie alimentară, fie trec printr-un proces de prelucrare ulterioară, de exemplu, se conservă pentru a fi transformați în castraveți murați. În magazine, castraveții sunt disponibili în diferite variante pe tot parcursul anului.

Se crede că zona de proveniență a castravetelui se află în nordul Indiei și se spune că ar fi fost cultivat pe versanții muntelui Himalaya cu cel puțin 4000 de ani în urmă. Cu toate acestea, alte surse presupun că acesta provine din Asia de Sud cu mult înainte și că doar a fost adus în India de către navigatori.

Castravetele poate fi folosit fie ca ingredient în salate, fie ca garnitură de legume pentru preparate din carne. În ambele cazuri, poate fi consumat crud, fiert, călit sau prăjit și poate fi folosit ca ingredient în băuturi. În funcție de soi, castravetele are deosebit de multe întrebuințări în gastronomie. Sub formă de castravete murat, face parte din bucătăria rece, iar în murăturile mixte este ca sarea în bucate. Castraveții se folosesc pentru a prepara o gamă largă de salate cu diferite dressinguri sau sosuri de vinegretă. Castraveții căliți pot fi folosiți la prepararea supelor, a sosurilor sau a tocănițelor.

Recomandarea noastră: castraveții umpluți

De asemenea, sunt deosebit de potriviți ca „înveliș” pentru umpluturi delicioase; de exemplu, din somon și hering cu ou și smântână (Danemarca), din șuncă fiartă tăiată subțire, cu smântână și condimente sărate (Alsacia), din rulouri de pâine înmuiată cu ou bătut, parmezan ras, gălbenuș și nucșoară (Italia), din salată de hering (Suedia) sau din risotto cu carne de oaie tocată și roșii (Turcia) și pentru gratinare cu brânză rasă. Depozitați într-un loc întunecat și răcoros, castraveții se vor păstra proaspeți cel puțin o săptămână.

Castraveții conțin numeroase vitamine din complexul B, precum și minerale, cum ar fi sodiu, potasiu, calciu, fosfor, magneziu, fier și fluor. Vitaminele A, B1, B2, C, E și vitamina K, care este necesară pentru coagularea sângelui, sunt, de asemenea, componente importante. În general, apa reprezintă cea mai mare cantitate, aproape 97%. Datorită conținutului ridicat de apă, castraveții sunt foarte potriviți pentru pierderea în greutate.