Legumele: pline de substanțe vitale și minerale
Leguma descrie un termen generic de alimente de origine vegetală. Spre deosebire de fructe, în cazul legumelor, este vorba despre rădăcinile, frunzele sau alte părți comestibile ale unei plante. Există o subdivizare în legume de primăvară, vară, toamnă și iarnă, în funcție de perioada de recoltare.
Legumele au următoarele proprietăți speciale
Legumele cuprind toate plantele folositoare omului, care intră în discuție pentru consumul uman, precum și pentru producerea furajelor pentru animale. Rădăcinile, tuberculii, precum și tulpinile și frunzele, se obțin de cele mai multe ori de la plante anuale, bianuale sau multianuale, fiind consumate fierte, călite, deshidratate, prăjite, la grătar, conservate sau direct în stare crudă. Multe soiuri de legume sunt adecvate ca și crudități, putând fi consumate fără preparare specială. Termenul alimentar „legume” cuprinde, de asemenea, mazărea, lintea și boabele de cereale, la care este vorba de semințele plantelor leguminoase.
Diferența dintre legumele grosiere și cele fine
Pe lângă subdivizarea în legume de primăvară, vară, toamnă și iarnă, se mai face diferența între legume grosiere și legume fine. În timp ce legumele grosiere au o proporție mare de celuloză, legumele fine au un conținut redus de celuloză. Printre legumele grosiere, se numără, de exemplu, varza albă, varza creață, morcovii, țelina, fasolea groasă și majoritatea soiurilor de legume de iarnă. În schimb, plantele leguminoase, ca roșiile, spanacul, barba caprei și sparanghelul sunt reprezentanți populari ai legumelor fine. Din punct de vedere al gustului, legumele prezintă un spectru vast de diferite arome. În timp ce, de exemplu, hreanul are un gust preponderent iute și aromat, salatele au un gust mai degrabă neutru, iar roșiile relativ dulceag.
De unde provin legumele?
Deja primii oameni care au format așezări stabile s-au străduit să cultive activ plantele pe care înainte le culegeau doar ca legume sălbatice. Aproximativ în această perioadă s-au dezvoltat primele metode de exploatare agricolă pentru cultivarea activă a diferitelor plante leguminoase. Cultivarea legumelor a servit, în primul rând, la completarea vânatului, al cărui randament nu mai făcea față populației în creștere rapidă din cadrul așezărilor individuale. În schimb, în antichitate s-a dezvoltat prima cultură urbană de legume. Aici, grădinile ornamentale au servit, în principal, la obținerea produselor alimentare, însă și în scop recreațional. Doar în Evul Mediu a început cultivarea legumelor de către țărani, care a depășit cu mult necesarul propriu. Au fost cultivate cu precădere soiuri de legume ce se puteau păstra, de exemplu, mazărea sau fasolea, precum și diferite soiuri de varză.
Când este sezonul legumelor?
Diferitele soiuri de legume au perioade diferite de recoltare, prin urmare, există o gamă bogată de legume disponibile pe tot parcursul anului. Unele soiuri pot fi depozitate cu succes, astfel fiind disponibile și după perioada lor de recoltare.
La ce pot fi folosite legumele și cum se depozitează acestea?
Legumele servesc drept aliment de bază al omului de câteva mii de ani și sunt utilizate dintotdeauna pentru prepararea diferitelor mâncăruri, cum ar fi salate, supe, legume la tigaie, la grătar, sosuri și alte produse alimentare. Cele mai multe soiuri de legume pot fi consumate și direct în stare crudă - însă la multe se recomandă un tratament termic în prealabil.
Pe lângă acestea, o mare parte a legumelor cultivate în întreaga lume este utilizată și pentru producerea furajelor pentru animale. Majoritatea soiurilor de legume trebuie consumate rapid și nu pot fi depozitate foarte mult timp. De regulă, există posibilitatea de depozitare în sertarul pentru legume al frigiderului.
Ce conțin legumele
Legumele fac parte din categoria celor mai sănătoase alimente și oferă organismului uman o multitudine de substanțe vitale și minerale, precum și substanțe vegetale secundare valoroase. Acestea previn bolile potențiale prin fortificarea sistemului imunitar. Suplimentar, acestea sprijină numeroase activități metabolice în corp și au efect alcalinizant, ceea ce este foarte avantajos la un consum concomitent înalt de carne. De aceea, se recomandă categoric consumul regulat de diferite soiuri de legume. Se va ține cont însă de posibilele alergii sau intoleranțe alimentare.
Mai multe despre ceea ce conțin legumele
Leguma este un produs alimentar deosebit de sărac în calorii, însă, în același timp, bogat în substanțe nutritive. De regulă, 100 grame de legume conțin între 20 și 80 calorii. Din punct de vedere macronutritiv, acestea se împart pe toți cei trei macronutrienți: proteine, carbohidrați și grăsimi (mai ales acizi grași nesaturați).
Legumele coapte oferă, în medie, între unu și cinci grame de proteine pe 100 de grame, aproximativ două până la 15 grame de carbohidrați pe 100 de grame (din care și o cantitate mare de fibre), precum și până la 20 grame de grăsimi pe 100 de grame de produs. De asemenea, legumele proaspete aduc un aport excelent de diverse substanțe minerale, cum ar fi potasiu, sodiu, calciu, fier, fosfor și magneziu. În plus, legumele coapte conțin numeroase substanțe vitale – de exemplu, vitaminele A, B6, B12, precum și C, D și E.