Meiul: revenirea cerealelor sănătoase
Meiul este folosit ca aliment de mii de ani. Pe lângă conținutul său surprinzător de mare de nutrienți, meiul are o altă proprietate foarte specială: nu conține gluten în mod natural.
Meiul are următoarele proprietăți speciale
„Mei” este un termen colectiv pentru diferitele soiuri de plante din familia gramineelor. Meiul este disponibil în diferite culori, de exemplu, alb, galben, roșu sau maro. Sortimentele roșii conțin mai mulți antioxidanți, care protejează celulele împotriva îmbătrânirii, pe de altă parte, sortimentele galbene conțin mai mult betacaroten, care este un precursor al vitaminei A, pe care o furnizează organismului. În cazul în care boabele sunt mai degrabă sticloase, acestea au un conținut crescut de proteine, dar nu de foarte bună calitate.
De unde provine meiul?
Meiul este una dintre cele mai vechi cereale din lume și își are originea în Asia de Est și Africa. Meiul era deja cultivat în China cu mult înainte de Hristos și probabil că a ajuns în Europa Centrală prin intermediul Drumului Mătăsii. Încă din cele mai vechi timpuri, meiul era un simbol al hărniciei și al fertilității, de unde s-a dezvoltat obiceiul de a arunca boabe de mei spre mireasă. În Evul Mediu, cantitățile mari de mei puteau fi stocate ca rezerve în caz de urgență și serveau drept cereale principale. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, meiul a fost înlocuit, în special în Germania, de produsele alimentare nou introduse, cartofii și porumbul, precum și de grâu și secară, care erau mult mai fertile și erau produse în masă.
Când este sezonul meiului?
Meiul se recoltează în septembrie, dar este disponibil în comerț pe tot parcursul anului.
La ce poate fi folosit meiul și cum se depozitează acesta?
Meiul se împarte în mei auriu și mei brun. Spre deosebire de meiul auriu, cel brun nu este cojit, ci transformat în făină și oferit ca supliment alimentar. Meiul auriu cojit este transformat în boabe, făină, griș, fulgi sau șrot. În cazul în care meiul auriu urmează să fie consumat în forma de bază cojită, acesta trebuie gătit obligatoriu în prealabil. Meiul trebuie depozitat într-un loc răcoros, uscat și ferit de lumină.
Ce conține meiul
Cerealele cu boabe mici conțin mulți nutrienți valoroși, în special oligoelemente, minerale, precum și vitamine și aminoacizi esențiali pentru corp. Meiul este considerat o sursă de fier, zinc și magneziu și conține acid silicic. Prin urmare, nu este benefic numai pentru formarea sângelui, ci ajută și la întărirea pielii, a părului și a unghiilor. În plus, meiul este foarte bun pentru o alimentație vegetariană sau vegană și pentru diabetici. De asemenea, este ușor de digerat și chiar nu conține gluten. Datorită nutrienților din belșug, meiul este adesea folosit la terciul pentru bebeluși.
kcal: 350 kcal
Carbohidrați: 68,8 g
Proteine: 9,8 g
Grăsimi: 3,9 g
Vitamina A: 0 µg
Vitamina B1: 0,43 mg
Vitamina B2: 0,11 mg
Vitamina B6: 0,52 mg
Vitamina C: 0 mg
Vitamina E: 0,4 mg
Calciu: 10 mg
Fier: 6,9 mg
Potasiu: 173 mg
Magneziu: 123 mg
Sodiu: 3 mg