Untura de gâscă: o pastă tartinabilă aromată

Untura de gâscă este ușor gălbuie și are un gust aromat de gâscă. Pentru producere, este nevoie de osânză de gâscă (țesutul adipos subcutanat al gâștei). Punctul de topire este relativ scăzut, la 25 de grade Celsius și, pentru a obține o consistență solidă, untura trebuie răcită. De asemenea, se poate întâmpla ca untura de gâscă să fie amestecată cu alte grăsimi, de exemplu, cu untură de porc sau seu de vită, pentru a obține un punct de topire mai ridicat. Untura mixtă este marcată corespunzător pe ambalaj. Untura se caracterizează printr-o valoare relativ ridicată a acizilor grași nesaturați. Această valoare este de aproximativ 58%, conținutul de acizi grași polinesaturați este de aproximativ 11% și conținutul de acizi grași saturați este de aproximativ 28%.

Untura de gâscă este un preparat cunoscut în bucătăria pomeraniană și era adesea folosită ca pastă tartinabilă. Pentru prepararea tradițională, osânza crudă de gâscă se lasă la înmuiat peste noapte într-un castron cu o ceapă. Acest proces se repetă de câteva ori, iar la final se usucă pe o scândură și se prelucrează în continuare. Grăsimea se toacă cu mașina de tocat, se amestecă și se prepară cu ceapă rasă și condimente într-o oală.

Cea mai simplă utilizare a unturii de gâscă este ca pastă tartinabilă. Dar se poate folosi și ca bază pentru sosuri sau se poate adăuga în prepararea verzei roșii. Untura de gâscă făcută în casă poate rezista luni de zile, iar cea nedeschisă cumpărată din comerț chiar mai mult timp. O condiție de bază pentru un termen de valabilitate lung este sărarea suficientă.

Acizii grași polinesaturați din untura de gâscă sunt cunoscuți sub numele de acizi grași Omega 3. Printre altele, aceștia au un efect pozitiv asupra sistemului cardiovascular. În cazul în care gâsca este sălbatică, raportul dintre acizii grași se schimbă în favoarea acizilor grași polinesaturați.

Untura de gâscă a fost folosită dintotdeauna ca remediu pentru diferite boli, proprietățile sale vindecătoare fiind dovedite. Mai ales în stadiile incipiente ale răcelii, cum ar fi strănutul, tusea sau bronșita, compresele toracice cu untură de gâscă s-au dovedit foarte eficiente.