Făina: ingredientul de bază al multor produse de panificație
Făina se referă la starea și gradul de măcinare al cerealelor. În limba germană, termenul „Mehl (făină)” provine de la cuvântul „gemahlen (măcinat)”, care descrie procesul prin care se transformă boabele în făină. Există diferite tipuri de făină, dar nu este obligatoriu ca toate să fie formate numai din cereale.
Făina are următoarele proprietăți speciale
Putem lua în considerare multe tipuri de cereale atunci când vorbim despre producția de făină: grâu, secară, speltă, grâu emmer, alac, ovăz, orz, mei, porumb și orez. Cerealele individuale sunt apoi subdivizate în grâu moale și grâu dur, precum și în cereale adevărate și pseudocereale. Leguminoasele, cum ar fi boabele de soia, cartoful și tapioca, sunt transformate în făină, dar nu reprezintă făina în sensul clasic. Făina este subdivizată în următoarele tipuri:
• făină albă
• făină neagră
• făină integrală
Făina este un aliment nutritiv și foarte bogat în calorii. Făina conține în medie între 250 și 450 de calorii per 100 de grame. Caloriile conțin în principal cantități mari de carbohidrați (de obicei între 50 și 75% din conținutul caloric). Carbohidrații conțin o cantitate considerabilă de fibre alimentare; aproximativ între 2 și 15% din conținutul caloric. Acest lucru asigură un grad ridicat de saturație al produselor fabricate din făină.
Ce mai conține făina
În plus, făina conține și cantități mari de proteine, în medie aproximativ 10% din conținutul caloric. Pe lângă macronutrienții menționați, există și micronutrienți, cum ar fi diferitele minerale din făină: în special magneziu, potasiu, calciu și fier. De regulă, făina este săracă în substanțe vitale.
De unde provine făina?
Istoria făinii are o vechime de mii de ani. Încă de acum 13000 de ani, ierburile sălbatice erau tăiate cu seceri și lame de piatră, apoi zdrobite și prăjite la foc deschis în combinație cu apa. Când omul a devenit sedentar, a început să se ocupe de agricultură, ceea ce a dus la cultivarea diferitelor tipuri de ierburi și, mai târziu, a cerealelor. În primele civilizații avansate, boabele de cereale coapte au fost măcinate pentru prima dată cu pietre mari de moară și apoi uscate; rezultatul a fost prima făină care a putut fi ulterior transformată în produse de panificație.
Odată cu inventarea morii de vânt în Evul Mediu, s-a atins o nouă etapă în producția de făină. În acea perioadă, cerealele erau măcinate pentru a fi transformate în făină cu ajutorul unei pietre de moară acționate de vânt. Odată cu începutul erei industriale, făina a fost produsă la scară industrială, fiind transportată către instalațiile de măcinat cu ajutorul unor mahone sau, mai târziu, pe calea ferată.
Când este sezonul făinii?
Făina este produsă și astăzi după același principiu ca și acum mulți ani: Cu ajutorul unui proces de măcinare, boabele coapte sunt mai întâi măcinate și apoi uscate. Făina este folosită într-o formă sau alta în aproape toate culturile. Prin urmare, făina este produsă pretutindeni, în toate zonele climatice ale lumii și este disponibilă pe tot parcursul anului.
La ce poate fi folosită făina și cum se depozitează aceasta?
Făina este folosită în principal pentru producția de produse de panificație, cum ar fi pâinea, prăjiturile, produsele de patiserie, biscuiții sau alte produse. Lipia, de exemplu, este un aliment de bază în multe culturi. În cazul produselor de panificație, la făină se adaugă apă, sare, drojdie și ouă. Consumul de făină crudă nu este recomandat, deoarece poate provoca probleme digestive.
Făina are un grad ridicat de saturație. Pot fi folosite diferite tipuri de făină pentru producerea de produse alimentare, în funcție de compatibilitate. De asemenea, făina este folosită pentru a face feluri principale de mâncare, cum ar fi pizza. Făina trebuie depozitată într-un loc uscat, întunecat și răcoros, nu în frigider.
Ce conține făina
Făina este extrem de bogată în calorii și furnizează cantități mari de energie. Prin urmare, consumul de produse alimentare care conțin făină nu este foarte util în contextul unei diete. Conținutul ridicat de calorii provine în principal din amidonul conținut în făină. În același timp, făina și produsele alimentare fabricate din făină sunt foarte sățioase, motiv pentru care sunt populare ca mâncare la pachet. În plus, făina este un furnizor excelent de diverse minerale, cum ar fi magneziul, care previne crampele musculare sau potasiul, care este responsabil pentru transmiterea semnalelor în celulele nervoase umane.